marți, decembrie 13

Cineva,inaintea ta

Parca vad in ochii tai ca vrei sa-mi rapesti sufletul si sa fugi,de parca ai putea scapa nevinovat.Privirea aia rece ca gheata ma atinteste si astept din clipa in clipa sa se sparga in milioane de bucati si sa-mi sfasie simturile amortite.
Cateodata iti infasori stransoarea bratelor in jurul trupului meu fragil,de parca am fi unul si-acelasi,de parca n-ai vrea sa-mi mai dai drumul nicicand.Cateodata pleci,fara sa te uiti inapoi,trantind si urland ca un disperat,de parca as fi o straina pentru tine,de parca nu ti-e mila de un suflet chinuit.
Dar stii care e lucrul cel mai greu? Ce ma doare cel mai tare? Ca nu mai simt..nu ma mai afecteaza nimic din ce faci,nimic nu-i in stare sa-mi raneasca sufletul,sa scrijeleasca rani pe cord deschis.Si stii de ce? Pentru ca e prea tarziu pentrutine,pentru noi. Nu o sa reusesti sa-mi faci rau oricat ti-ai dori,pentru ca,cineva,a facut asta inaintea ta! Cineva,mi-a luat inima in garantie,fara sa-mi plateasca macar o farama de dobanda,pentru ca in cele din urma ,mie imi apartinea. Acum ,insa,nu o mai detin,mi-a luat-o definitiv,o pastreaza undeva,departe. Timp,te rog,adu-mi inima inapoi!Lasa-ma sa fiu intreaga din nou.

duminică, decembrie 4

Intrebari...


" Unde eşti iubire, să mă atingi unde mă doare, să mă săruţi să-mi treacă ,
să te ating, să plâng pe umărul tău.. unde eşti când am atâta nevoie de tine??"
E dimineata si cateva raze de soare-mi mangaie chipul somnoros.
E o senzatie placuta,insa,nu e de ajuns. Stii de ce? Pentru ca, cealalta
jumatate de pat e din nou goala.
Mi-e dor sa ma trezesti cu zambetul tau,mi-e dor de stransoarea bratelor
tale in orele diminetii..mi-e dor!
Chiar dup-atat amar de vreme,mirosul tau a ramas imbibat in patura pe
care-o trag peste mine cand mi-e frig..Parca si-acum te vad,stand in
fata ferestrei.Oh..si soarele ala cald,care se revarsa asupra chipului tau..Erai atat de frumos!
Sunt singura,cu un suflet pustiu,ce tanjeste dupa un dram de afectiune.Si nu mai e
nimeni aici,care sa-mi panseze ranile scrijelite pe un petec de inima.Unde-a disparut
chipul acela angelic,care imi taia respiratia ?Unde s-au ascund momentele
in care zabmeam?Intuneric,de ce mi-ai rapit lumina vietii?De ce mi-ai contaminat aerul
pe care-l respir si m-ai molipsit cu starea ta bolnavicioasa de depresie? De ce?
Oare pe unde umblii ,iubire,cand am atata nevoie de tine?