luni, august 29

The end


Am stiut ca sfaritul se-apropie cu pasi repezi de mine ,tragandu-ma de maneca,insa l-am alungat cat am putut.Am fost egoista si l-am ignorat.Dar cand esti pus fata in fata cu inevitabilul nu prea mai e mare lucru de facut.
Am fost aici o perioada prea mare,mi-am expulzat prioritatile,mi-am pus in joc propria-mi viata pentru fericirea ta.Acum stau si ma intreb "a existat oare cineva,vreodata,care sa puna fericirea mea mai presus de-a lui ,asa cum am facut eu?".. Bineinteles ca nu.
Te complaceai in aceeasi situatie mizerabila de prea mult timp.Era dreptul meu s-o iau de la inceput.Am incercat din rasputeri sa uit totul .La inceput am crezut ca-i simplu.Oh,cat de tare m-am inselat! Eu am fost cea care te-a impins in bratele alteia.Hai,spune! Trupul ei are acelasi miros ca al meu? Te privesc ochii ei asa cum o faceam eu odata? Nu..n-are cum,pentru ca ea nu stie ce-i iubirea,nu s-a luptat cu demonii din launtrul ei pentru tine! Mi-au devorat inima,asta au facut! M-am multumit sa intorc spatele si sa plec.Asta nu inseamna ca sunt slaba,nu..nici pe departe.
Am vrut sa innebunesti si tu,ca mine.Sa-ti pierzi mintile definitiv ca sa stii cum e atunci cand iubirea te orbeste,distrugandu-ti coloana vertebrala,lasandu-te paralizat si incapabil pe viata!
Si n-am sa fiu acolo sa am grija de inima ta rupta-n bucati,asa cum nici tu n-ai fost.Uneori erai atat de absent...Sentimentele urlau in pieptul meu ,sapau sa-si faca loc spre suprafata pana cand au lasat doar o cangrena sangeranda.Nu le-ai auzit.De fapt,nici nu ma asteptam s-o faci! Egoismul tau atingea cote maxime uneori.
Te intrebi vreodata ce fac,daca mi-e bine? Poate ca nu.Ei bine afla ca inca ma afund in mizeria care ma inconjoara,poate mai rau ca alta data.Oricum,ar trebui sa-mi multumesti ca ti-am redat libertatea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu